10 temple pe care merită să le vezi în Egipt III

3.Templul funerar al Reginei Hatchepsut în Deir el Bahri

Templul funerar al Reginei Hatshepsut de la Deir El Bahri este o construcție impunătoare, cu trei terase și o rampă centrală care separă aripile clădirii. Templul are o arhitectură elegantă, majestuoasă. Arhitectul se numea Senenmut: era consilier și amant al Reginei, și preceptor al fetei ei, Neferure.

Regina Hatshepsut
Senenmut, tutore regal. El era reprezentat în statui bloc sau ținând-o pe fiica reginei în brațe.

În morminte ale muncitorilor care au lucrat la templu sunt reprezentate scene erotice, în care se crede că ar fi regina făcând sex cu Senenmut, arhitectul templului. Spre sfârșitul domniei Reginei Hatchepsut el dispare din cronici, poate a fost mazilit, a murit, sau pur si simplu regina s-a supărat când acesta și-a pus imaginea în templul ei funerar, într-o încăpere laterală de la etaj.

Amon și Isis o investesc cu puterea regală pe regina-faraon

Hatshepsut a consemnat că și-a construit templul mortuar ca o „grădină pentru tatăl meu Amon”. Pe lângă rolul funerar, templul consfințește poziția reginei ca faraon în fruntea statului printr-un relief propagandistic, cunoscut sub numele de „relieful nașterii”, pe pereții jumătății de nord a terasei din mijloc. Acolo Amon este prezentat în vizită “amoroasă” la mama lui Hatshepsut, regina Ahmose, soția principală a lui Tuthmosis I, în timp ce în apropiere se află zeități ale nașterii (zeul Khnum cu cap de berbec și zeița cu cap de broască Heqet) și cele șapte „zâne-nașă”, (din pacate scena este foarte distrusa si aproape ilizibilă. Ceva asemănător se află la Luxor, confirmând dreptul lui Amenophis al III-lea la tron). Scopul era să sublinieze că Hatshepsut fusese concepută în mod deliberat și aleasă de Amon pentru a fi rege. O procedură consacrată de tradiție, la care vor apela mai mulți faraoni pentru a-și justifica ascensiunea pe tron, dacă nu aveau sânge regal, erau copiii unor soții secundare sau, ca in cazul lui Hatchepsut, era femeie, altfel mai mult decât îndreptățită să conducă Egiptul.

Regina Hatshepsut poartă pe cap un Khat. Șarpele uraeus pe fruntea reginei are coada ondulată, pentru a o proteja mai bine împotriva răului. Ea poartă barba falsa, apanajul faraonilor dar are trăsături feminine distinctive: ochii migdalați sunt conturați cu linii cosmetice prelungi, gura este mică dar cu buze pline, arcuite într-un zâmbet și bărbia rotunjită, tenul este rozaliu, spre deosebire de tonul gălbui cu care sunt reprezentate îndeobște femeile de egiptenii antici. Detaliu al reliefului care o înfățișează pe Hatshepsut oferind tămâie zeului Amon-Ra.
Wosretkau, Femeia Horus, o desemnează pe Regina Hatshepsut

Ea a fost portretizată cu toate regaliile, purtând barba falsă oficială, apanajul exclusiv al faraonilor bărbați. Totodată Hatshepsut a luat titlurile de “Femeie Horus” ( Wosretkau), „Rege al Egiptului de Sus și de Jos”, „Adevărul este sufletul lui Ra” (Maat-ka-re) și Khnemetamun Hatshepsut „Cea care îl îmbrățișează pe Amon, cea mai importantă dintre femei”. Încoronarea ei copilă în prezența zeilor este reprezentată în continuarea directă a reliefului nașterii de la Deir el-Bahri, confirmată ulterior de Atum la Heliopolis. Propaganda a indicat, de asemenea, că a fost încoronată în fața curții, în prezența părintelui pământean Tuthmosis I, care a ales în mod deliberat ziua de Anul Nou ca benefică.

Macheta templului se află în centrul de vizitatori, și arată poziționarea acestuia lângă o construcție similară din Regatul de Mijloc, ridicata de Mentuhotep, faraon din dinstia a XI-a si un templu al lui Thutmosis al III-lea.

Asa arăta templul înainte ca echipa arheologilor polonezi să se apuce de restaurarea sa.

Vedere aeriană asupra Templului Reginei Hatchepsut. De pe dealurile din jur s-au coborât teroriștii în 1997, care au ucis peste 60 de persoane, străini și egipteni, care se aflau pe drumul procesional care conduce la Templu.

Pe prima terasă, în secțiunea sudică, este descrisă călătoria reginei Hatshepsut în țara Punt, despre care arheologii cred că se află în Somalia de astăzi. A fost o vizită comercială, nu belică, cum mai făcuseră și alți faraoni dar aici este mai amplu descrisă Țara mitică, supranumită „Țara lui Dumnezeu” – o sursă de bogăție pentru Egipt. De acolo se aduceau animale exotice, aur, pietre prețioase, lemn, smirnă, tămâie.

„Voi explora drumurile către Punt, voi descoperi căile către culturile de smirnă. După ce am condus expediția pe mare și pe uscat pentru a aduce minuni din Țara zeului pentru Zeul care și-a creat perfecțiunile… Vom aduce tot felul de produse tipice Țării Zeului pentru care maiestatea voastră ne-a trimis: grămezi de bulgări de smirnă și trunchiuri de copac cu rădăcină, să fie plantați în curtea ceremonială pentru a fi văzuți de toți zeii… Conducătorul Țării Punt, Parehu , soția lui Aty, cei doi fii ai săi, fiica lui și măgarul care-i poartă soția… Am încărcat corăbiile cu minunile țării Punt: păduri aromate ale Țării Zeului, mormane de rășină, copaci de smirnă, abanos, fildeș curat, aur verde de Amu, lemn de scorțișoară, lemn de hesyt, tămâie-ibmut, vopsea pentru ochi, maimuțe, babuini, câini, piei de pantere din sud, sclavi și copiii lor…” stă scris în analele domniei Reginei.

Casele lacustre din Punt

Soția șefului de trib din Punt.


În dinastia a XVIII-a, țara era puternică și vistieria palatelor regale era plină de aur. Probabil călătoria a fost costisitoare dar încununată de succes, pentru a fi atât de amănunțit descrisă pe pereții templului. Apar casele lacustre, familia conducatorului, Parehu, ambarcațiunile care transportă grămezile de tămâie, numeroșii arbori de smirnă și alte esențe prețioase, piei de panteră și abanos.

Nici un alt suveran nu a adus atâtea produse minunate din Regatul sudic. Majoritatea erau necesare slăvirii zeilor și regilor în templele de la vest și est.

La început au fost construite câteva nave în șantierul naval de lângă Nil și transportate pe uscat până în portul de la Marea Roșie.

Se crede că Punt avea un oracol care era respectat de faraon. Traducerea inscripției în relief nu este clară și poate fi citită în două moduri: “Explorați traseele către Punt, deschideți potecile către terasele cu smirnă și conduceți o expediție pe pământ și pe apă pentru a aduce bunuri exotice din Țara lui Dumnezeu marelui Zeu care a creat frumusețea”. Sau: “Nu are dușmani printre sudici, nici printre nordici. Cerul și toate țările străine create de Marele Zeu îi sunt supuse pe deplin. Toți vin la ea cu inimile înfricoșate, conducatorii își plecă capetele, incarcati cu tributuri. Îi prezintă copiii, ei, Maatkare, ca să li se dea suflarea vieții, din cauza măreției puterii tatălui său Amon, care a unit Pământurile de Sus și de Jos sub picioarele lui.

Cu siguranță, era o grădină, cu copaci și arbuști care flancau rampa de intrare în templu. În exteriorul intrării în perimetrul grădinii se află două cioturi de copac care au peste 3500 de ani.

Capela lui Anubis din laterala nordică. Este reprezentat Tuthmosis al III-lea, nepotul reginei Hatchepsut, fiul lui Thutmosis al II-lea cu o nevastă secundară. La început mătușa i-a fost regentă, ulterior l-a înlăturat de la domnie ca să stea singură pe tron ca faraon. Când ea a murit, nepotul i-a șters numele de pe cartușuri, să se răzbune. Adeseori l-a înlocuit cu al său sau i-a distrus reprezentările din reliefurile templelor. Thutmosis al III-lea a fost supranumit “Napoleonul Egiptului Antic” din cauza numeroaselor sale cuceriri în ceea ce sunt Israel și Turcia de azi.

Capela lui Anubis

Masă cu ofrande, în capela lui Anubis

Pe ultima terasă a Templului au mai rămas cinci reprezentări Osiroide ale Reginei, purtând sceptrul și biciul protocolare

A Treia Terasă a Templului din care se ajunge într-o curte descoperită cu coloane, care conduce la mai multe capele laterale și la capela centrală închinată lui Amon.
Sanctuarul principal al lui Amon Ra din templu, săpat direct în peretele stâncos, locul unde sunt reprezentați toți membrii familiei Reginei Hatshepsut, la vest lumea celor morți: părinții ei Tuthmosis I și regina Ahmes, fratele vitreg și soț Tuthmosis al II-lea și prințesa NeferuBity, o soră a lui Hatshepsut, iar la est, lumea celor vii: Hatshepsut însăși, fiul ei vitreg Tuthmosis al III-lea și fiica reginei, prințesa Neferure. Prezentându-și strămoșii, regina își subliniază descendența regală, pentru a-și legitima și în felul acesta drepturile la tron, adoptând titulatura completă a unui faraon, inclusiv numele tronului “Maatkare” scris în cartuș regal. Ea este totodată reprezentată ca punte între lumea celor morți și celor vii, având pe cap diferite coroane, în anvergura cosmică a pământurilor pe care le stăpânește.
Ceea ce se presupune a fi mumia Reginei Hatchepsut. Ea a fost identificată cu ajutorul unei măsele, gasită într-o cutiuță marcată cu cartușul ei regal. Se crede că a murit în jurul vârstei de 50 de ani și era supraponderală.
O încercare de reconstituire digitală a trăsăturilor reginei…
Oare așa a arătat Hatshepsut? Oricum a fost o femeie puternică, hotărâtă, care a adus pace și prosperitate Egiptului în timpul Dinastiei a XVIII-a din Regatul Nou.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!