10 temple pe care merită să le vezi în Egipt III

3.Templul funerar al Reginei Hatchepsut în Deir el Bahri

Templul funerar al Reginei Hatshepsut de la Deir El Bahri este o construcție impunătoare, cu trei terase și o rampă centrală care separă aripile clădirii. Templul are o arhitectură elegantă, majestuoasă. Arhitectul se numea Senenmut: era consilier și amant al Reginei, și preceptor al fetei ei, Neferure.

Hatshepsut a consemnat că și-a construit templul mortuar ca o „grădină pentru tatăl meu Amon”. Pe lângă rolul funerar, templul consfințește poziția reginei ca faraon în fruntea statului printr-un relief propagandistic, cunoscut sub numele de „relieful nașterii”, pe pereții jumătății de nord a terasei din mijloc. Acolo Amon este prezentat în vizită “amoroasă” la mama lui Hatshepsut, regina Ahmose, soția principală a lui Tuthmosis I, în timp ce în apropiere se află zeități ale nașterii (zeul Khnum cu cap de berbec și zeița cu cap de broască Heqet) și cele șapte „zâne-nașă”, (din pacate scena este foarte distrusa si aproape ilizibilă. Ceva asemănător se află la Luxor, confirmând dreptul lui Amenophis al III-lea la tron). Scopul era să sublinieze că Hatshepsut fusese concepută în mod deliberat și aleasă de Amon pentru a fi rege. O procedură consacrată de tradiție, la care vor apela mai mulți faraoni pentru a-și justifica ascensiunea pe tron, dacă nu aveau sânge regal, erau copiii unor soții secundare sau, ca in cazul lui Hatchepsut, era femeie, altfel mai mult decât îndreptățită să conducă Egiptul.

Ea a fost portretizată cu toate regaliile, purtând barba falsă oficială, apanajul exclusiv al faraonilor bărbați. Totodată Hatshepsut a luat titlurile de “Femeie Horus” ( Wosretkau), „Rege al Egiptului de Sus și de Jos”, „Adevărul este sufletul lui Ra” (Maat-ka-re) și Khnemetamun Hatshepsut „Cea care îl îmbrățișează pe Amon, cea mai importantă dintre femei”. Încoronarea ei copilă în prezența zeilor este reprezentată în continuarea directă a reliefului nașterii de la Deir el-Bahri, confirmată ulterior de Atum la Heliopolis. Propaganda a indicat, de asemenea, că a fost încoronată în fața curții, în prezența părintelui pământean Tuthmosis I, care a ales în mod deliberat ziua de Anul Nou ca benefică.

Pe prima terasă, în secțiunea sudică, este descrisă călătoria reginei Hatshepsut în țara Punt, despre care arheologii cred că se află în Somalia de astăzi. A fost o vizită comercială, nu belică, cum mai făcuseră și alți faraoni dar aici este mai amplu descrisă Țara mitică, supranumită „Țara lui Dumnezeu” – o sursă de bogăție pentru Egipt. De acolo se aduceau animale exotice, aur, pietre prețioase, lemn, smirnă, tămâie.

„Voi explora drumurile către Punt, voi descoperi căile către culturile de smirnă. După ce am condus expediția pe mare și pe uscat pentru a aduce minuni din Țara zeului pentru Zeul care și-a creat perfecțiunile… Vom aduce tot felul de produse tipice Țării Zeului pentru care maiestatea voastră ne-a trimis: grămezi de bulgări de smirnă și trunchiuri de copac cu rădăcină, să fie plantați în curtea ceremonială pentru a fi văzuți de toți zeii… Conducătorul Țării Punt, Parehu , soția lui Aty, cei doi fii ai săi, fiica lui și măgarul care-i poartă soția… Am încărcat corăbiile cu minunile țării Punt: păduri aromate ale Țării Zeului, mormane de rășină, copaci de smirnă, abanos, fildeș curat, aur verde de Amu, lemn de scorțișoară, lemn de hesyt, tămâie-ibmut, vopsea pentru ochi, maimuțe, babuini, câini, piei de pantere din sud, sclavi și copiii lor…” stă scris în analele domniei Reginei.

În dinastia a XVIII-a, țara era puternică și vistieria palatelor regale era plină de aur. Probabil călătoria a fost costisitoare dar încununată de succes, pentru a fi atât de amănunțit descrisă pe pereții templului. Apar casele lacustre, familia conducatorului, Parehu, ambarcațiunile care transportă grămezile de tămâie, numeroșii arbori de smirnă și alte esențe prețioase, piei de panteră și abanos.

Nici un alt suveran nu a adus atâtea produse minunate din Regatul sudic. Majoritatea erau necesare slăvirii zeilor și regilor în templele de la vest și est.

La început au fost construite câteva nave în șantierul naval de lângă Nil și transportate pe uscat până în portul de la Marea Roșie.

Se crede că Punt avea un oracol care era respectat de faraon. Traducerea inscripției în relief nu este clară și poate fi citită în două moduri: “Explorați traseele către Punt, deschideți potecile către terasele cu smirnă și conduceți o expediție pe pământ și pe apă pentru a aduce bunuri exotice din Țara lui Dumnezeu marelui Zeu care a creat frumusețea”. Sau: “Nu are dușmani printre sudici, nici printre nordici. Cerul și toate țările străine create de Marele Zeu îi sunt supuse pe deplin. Toți vin la ea cu inimile înfricoșate, conducatorii își plecă capetele, incarcati cu tributuri. Îi prezintă copiii, ei, Maatkare, ca să li se dea suflarea vieții, din cauza măreției puterii tatălui său Amon, care a unit Pământurile de Sus și de Jos sub picioarele lui.