“Cu moarte pe moarte călcând” – rețeta egipteană
Unul dintre cele mai frumoase, mai dramatice, mai longevive și mai influente mituri din Vechiul Egipt ne vorbește despre doi gemeni, frate și soră, soț și soție, copiii pământului (Geb) și cerului (Nut), Osiris și Isis, zeul fertilității și Lumii de Dincolo și zeița care întruchipeaza conceptul de maternitate și fidelitate în căsnicie la cotele cele mai înalte. Mitul lui Isis și Osiris este în primul rând o poveste despre moarte și înviere, centrală pentru credințele religioase egiptene și care întrunește toate elementele cruciale ale ritualurilor lor funerare. În Saga mitologică a Enneadei, unde se vorbește despre genealogia zeilor principali ai Panteonului egiptean, povestea de dragoste dincolo de moarte a celor două personaje pivotale ale existenței terestre și ultraterestre are toate ingredientele unui best-seller. Este aventură, thriller, magie. În esență este vorba despre rivalitatea dintre frați, despre seducție, crimă, nașteri miraculoase. Unele aspecte pot fi baza poveștilor biblice.
Cea mai completă versiune antică a Mitului ne vine de la Plutarh, un preot grec din Delphi, care a scris De Iside Et Osiride (100 d.H.) În ea este vorba despre Isis și Osiris, fratele lor, Seth, și sora lor Nephthys, aceștia din urma fiind și ei căsătoriți, un lucru la care vechii egipteni nu strâmbau din nas, fiind ceva obișnuit pentru ei ca în familiile regale fratele sa își ia de soție sora și chiar fiica, pentru a păstra sângele albastru, averea și tronul în familie.
Despre Osiris se spune că a adus civilizația în Egipt învățându-i agricultura și creșterea vitelor pe primii locuitori din Valea Nilului, iar Isis i-a învățat pe oameni arta torsului și țesutul. Această misiune civilizatoare a lui Osiris a avut atâta succes încât el a părăsit o vreme Egiptul ca să îi învețe și pe vecini agricultura, iar în absența lui Isis a guvernat cu înțelepciune. Totul părea că merge strună, dar atunci poveste nu ar mai fi cunoscut succesul durabil, căci fara sex și violență nici o istorie nu are succes la public.
În mitologia egipteană, Seth l-a ucis pe Osiris în încercarea de a deveni conducătorul Egiptului, cu toate acestea, Horus, fiul zeiței Isis și al lui Osiris, Horus, l-a învins pe Seth în luptă. Apoi Seth a fost folosit de zeul soarelui Ra, ca un fel de câine de pază a bărcii cerești. Așa cum câinii latră și îndepărtează dușmanii, și Seth este văzut ca un zeu al tunetului.
Așa că, preoții l-au facut pe Seth, fratele lui Osiris, personajul negativ. El este roșu ca deșertul amenințător de lângă valea inundabilă a Nilului neagră sau verde ca și chipul pictat al lui Osiris. Seth are aspectul unui câine, cu picioarele înalte , bot ascuțit și coadă lungă, la nevoie se transformă în hipopotam, un animal care îi speria cu ferocitatea sa masivă pe locuitorii Egiptului Antic. Seth îi pune gând rău lui Osiris. Este gelos că oamenii îl iubesc, că are o soție frumoasă și credincioasă. Este un Cain pentru un Abel ille tempore. Așadar Seth a început sa comploteze și când Osiris s-a întors în Egipt, a obținut prin viclenie măsurătorile exacte ale corpului fratelui său și a construit un cufăr frumos din lemn după proporțiile sale. Seth l-a invitat apoi pe Osiris la un banchet și i-a anunțat pe oaspeți că cel care va încăpea perfect în cufăr îl va primi în dar. Nimeni însă nu s-a potrivit până la Osiris. Când l-a văzut așezat în cufăr, Seth imediat a pus capacul, l-a sigilat și-l a turnat plumb topit peste el, după care l-a aruncat în Nil.
Când Isis a auzit de moartea soțului ei, a plâns și a început să caute cufărul cu trupul lui Osiris. Acesta fusese dus de apele Nilului până în Delta, de unde o furtună violentă l-a purtat pe mare către vest și valurile l-au așezat pe țărmurile Byblosului în Fenicia (Libanul de azi), iar în jurul său a crescut trunchiul unui tamarisc uriaș. În timp ce îl căuta pe Osiris, Isis a avut o viziune, în care i s-a arătat cufărul în interiorul copacului, care fusese folosit de Malacander, regele Byblosului, ca stâlp al palatului său. Atunci Isis a mers acolo și s-a împrietenit cu slujnicele reginei Astarte, care tocmai născuse un fiu. Regina a remarcat parfumul ceresc al zeiţei care le însoţea pe slujnice şi a cerut ca Isis să fie adusă la ea. Zeița a devenit doica noului născut al reginei. Într-o zi, aceasta a surprins-o pe doica cea nouă în timp ce transformată în pasăre se rotea desupra copilului. De fapt Isis încerca să îi insufle acestuia nemurirea, dar strigătele reginei au rupt vraja. Atunci Isis i-a cerut ajutorul pentru a recupera trupul soțului ei, Osiris. Regele a tăiat arborele-stâlp și i-a dat zeiței coșciugul cu trupul lui Osiris pe care ea l-a dus înapoi în Egipt pentru o înmormântare corespunzătoare. În timpul călătoriei, Isis a conceput un copil în mod magic cu soţul ei mort, pe care unele variante ale poveștii îl vor reînviat prin magie.
Odată ajunsă în Egipt, Isis s-a ascuns în mlaștinile Deltei pentru ca Seth să nu descoperă că este însărcinată cu fiul ei Horus. Totuși în timp ce vâna în mlaștini, Set află unde se ascunde și ia cadavrul lui Osiris, pe care îl dezmembreaza în 14 sau 42 de bucăți câte nome (provincii) avea Egiptul, le împrăștie pe tot teritoriul țării, și aruncă falusul în Nil, unde acesta este înghițit de un pește/crocodil. Isis va merge să le caute și ridică o stelă pentru fiecare parte a corpului lui Osiris în locul unde a fost găsit. Toate nomele Eguptului pretindeau ca dețin o bucățică din acest zeu, dar la Abydos era capul și avea loc cel mai important festival inchinat lui Osiris.
Apoi Isis împreună cu sora ei Nephtys (soția lui Seth și mama lui Anubis pe care îl concepuse cu Osiris) au adunat bucățile din trupul soțului ei, le-au uns cu uleiuri prețioase, l-au recompus in formă umană cu un falus artificial, după care Isis, luând forma unei păsări, a plutit deasupra lui Osiris și l-a readus la viață recitând vrăji magice. (În unele variante este momentul în care Isis rămâne însărcinată cu Horus. ) Osiris învie dar nu mai poate fi zeu pe această lume și devine Conducătorul Lumii de Dincolo, cel care va prezida Judecata de Apoi, Judecata Morților.
Aproape toate credințele cultului funerar se regăsesc în acest mit: Cufărul din lemn cu formă umană, antropoidă, va deveni modelul pentru sicriele în care vor fi înmormântați faraonii, la rândul lor așezate în sarcofage de granit. Importanța unei înmormântări adecvate în pământul egiptean este subliniată de eforturile lui Isis de a recupera trupul lui Osiris. Căutarea tuturor părților soțului ei decedat arată nevoia de a avea un cadavru intact căci învierea în lumea următoare este posibilă doar dacă se conservă trupul pe care spiritul Ka să poate să îl recunoască pentru a se reîntrupa. De aceea în morminte se puneau reprezentări ale defunctului care puteau astfel să se substitue mumiei, în cazul în care aceasta ar fi fost distrusă. Este important și momentul când Isis recită cuvintele magice necesare pentru ca Osiris să reînvie în același corp pe care l-a locuit în viață. Mumificarea devine astfel esenţială pentru nemurire: corpul trebuie să fie păstrat pentru viața de apoi.
Într-un episod viitor lupta dintre Seth și Horus, și semnificația ochiului magic, wadjet.