2.Templul Luxor
Atunci când arabii au ajuns în vechea Tebă, în 642 e.n., ei au fost impresionați de dimensiunile mărețe ale templelor antice, și pentru că au crezut ca sunt palate, au denumit orașul “Luxor” (cuvânt care vine din arabă: al-qasr însemnând palat, aceeași rădăcină dă în spaniolă alcazar).
Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii și-au construit casele între coloanele ruinate ale templului Luxor, ocupând perimetrul de altădată al Aleei Sfincșilor, care ajungea la Karnak, un vast complex religios.
Numele vechi al așezării era Weset, iar grecii i-au spus Teba. În Regatul Vechi, când regii locuiau la Memphis, Teba era un oraș modest care se închina lui Mont, un zeu al războiului cu cap de șoim. A jucat însă un rol important în reunificarea Egiptului după prima Perioadă intermediară, ducând la apariția Regatului de Mijloc. Totodată și-a consolidat rolul de capitală în timpul perioadei celei mai prospere, Regatul Nou.
Ca la Memphis, Malul de Est al Nilului era rezervat vieții, cu casele oamenilor și templele rugăciunilor zilnice, în vreme ce Malul de Vest era teritoriul morții. Pentru ca mormintele să nu mai fie jefuite, au devenit subterane, semnalizate însă cu o piramidă naturală, în munții Tebei din apropiere, care continuă cu deșertul Libian. Forma de piramidă evocă muntele primordial, al Creației Universale, Benben. Locația magică a fost poate motivul pentru care Teba a prosperat devenind un centru politic și religios atât de important.
Astăzi orașul este întins în toate părțile, pe ambele maluri ale Nilului. În centru sunt magazine moderne și s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani, mai ales zona bazarului sau porțiunea care a fost demolată pentru a scoate la lumină Aleea Sfincșilor, datând în cea mai mare parte din vremea ultimului faraon egiptean Nectanebu II ( secolul IV i.e.n.). În ultimul deceniu s-a amenajat o vastă și elegantă esplanadă de-a lungul fluviului, unde andochează vasele de croazieră. Se crede că în timpul Regatului Nou populația ajungea la un milion de locuitori, aproximativ cât are astăzi orașul modern.
Templul Luxor a fost construit în cea mai mare parte de faraonul Amenofis al III-lea (1391-1353), din dinastia XVIII-a, pe locul unui vechi sanctuar. El este primul faraon cu o viziune megalomană pe care o va emula și depași dupa 100 de ani Ramses al II-lea din dinastia XIX. Amnenofis al III-lea a construit și pe malul de vest templul în fața căruia se aflau statuile sale colosale, redenumite “Coloșii lui Memnon”, singurele rămase din uriașa construcție. Tot el a ridicat al Treilea Pilon de la Karnak și tot acolo acest faraon a început Sala Hipostilă, pe care o vor definitiva Seti I și Ramses al II-lea.
Începând cu 1885, templul Luxor a fost curățat de casele care se aflau în incinta sa și restaurat. În primul rand a fost înlăturat pămantul care se adunase între coloane, și în fața pilonului, acoperind cu totul Aleea Sfincșilor. Nivelul până la care se înălța acest compus de aluviuni, nisip al deșertului, gunoi, ne este indicat de ușa Moscheei – mauzoleu al lui Abu Haggag care a fost construită deasupra templului în veacul al XIV-lea.
Pilonul principal (24 m înălțime pe 65 m lungime) a fost construit de Ramses al II-lea care a ilustrat pe el episoade din Bătălia de la Kadesh, de pe pe malurile fluviului Orontes. Pe turnul din dreapta, faraonul apare ținând un consiliu de război în tabăra egipteană, înconjurată de un cerc de scuturi, în vreme ce doi spioni sunt interogați, a caror mărturie însa îl va provoca să meargă , încrezător în puterea sa, să se confrunte singur cu dușmanul, dar va fi prins într-o ambuscadă din care, va afirma el, a ieșit victorios datorită forței sale divine. Această scenă este reprezentată pe turnul din stânga. Faraonul apare pe carul său de luptă, mai mare decat toți participanții la această încleștare eroică, urmărindu-și dușmanii ca să îi zdrobească. Povestea s-a încheiat probabil mai puțin onorabil decât a lăsat să se înțeleagă Ramses, care a zugrăvit episodul și la Abu Simbel, mai ales pentru ca armele de fier ale hitiților erau mai bune decat cele de bronz ale egiptenilor. Un tratat de pace, primul din istorie, a pecetluit întelegerea dintre combatanți, așa cum rezultă din mărturia istorică, păstrată în dublu exemplar la Karnak și Ankara.
Axa templului nu este dreaptă de la intrare pană la sanctuar, mai ales din cauza celor trei capele construite de Regina Hatchepsut cu 100 de ani înainte ca Amenophis să ridice tremplul și cu 200 de ani înaintea lui Ramses, care a integrat-o în curtea construită de el. Ele sunt dedicate Triadei Tebane (Amon, Mut, Khonsu) și este evident că muncitorii lui Ramses au fost destul de neglijenți în reasamblarea lor după ce au terminat curtea descoperită, unde se află două șiruri de coloane cu capiteluri în muguri de papirus și statui reprezentându-l pe faraon. Interesante sunt reliefurile de pe pereții care înconjură această Curte, mai ales în partea de vest a zidului sudic, unde se arată o procesiune a fiilor lui Ramses (aici 17 din cei 100 câți a avut) alături de preoți si bivoli conduși către locul de sacrificiu, având unul între coarne capul unui prizonier asiatic și altul capul unui prizonier african, ceea ce sugerează dominația egipteană asupra vecinilor de la est și sud.
https://turismart.com/zece-temple-egiptene-pe-care-merita-sa-le-vezi-karnak/
#arhitectura #arta pop #Artisti #corp #credinta #divertisment #erotism #Expozitii #Fotografie #happening #imagine #incest #instalatii #joc #labirint #manierism #moarte #motiv #obiceiuri #profetii #relicve #suprarealism #tatuaj #Varste #Venetia Arhitectura organică Arta Conceptuală Arta latino-americană Arta Pop Artisti Art Nouveau cubism Egipt Expozitii Expresionism expresionism abstract Fotografie Picasso Realism Religie romantism Sculptura Simbolism Spania suprarealism